Natalia Balaban. Modificarea Legii concurenței: aliniere europeană sau risc pentru mediul de afaceri?
#Interviu
Doamnă Balaban, autoritățile susțin că modificarea Legii Concurenței este necesară pentru alinierea la acquis-ul Uniunii Europene. Care este, în opinia dvs., miza reală a acestui proiect?
Alinierea la acquis-ul UE este necesară și inevitabilă. Direcția reformei și modul în care aceasta este realizată sunt importante. Proiectul conține elemente care ar putea să creeze un dezechilibru în drepturile întreprinderilor, afectând securitatea juridică și mediul de afaceri.
Reducerea pragului de prezumție a poziției dominante de la 50% la 40% a stârnit controverse. Care este impactul real?
Modificarea reduce pragul de la 50% la 40%. Deși aceasta reflectă jurisprudența europeană în unele jurisdicții, în piețele mici și foarte concentrate, precum Republica Moldova, efectul principal este extinderea numărului de companii ce pot fi considerate potențial dominante. Aceasta sporește riscul de investigații asupra întreprinderilor mijlocii și amplifică incertitudinea juridică, întrucât dominanța rămâne o prezumție relativă, interpretabilă. Consecința directă este creșterea numărului de investigații, costuri suplimentare și riscuri reputaționale pentru companii.
Proiectul extinde aria inspecțiilor neanunțate, inclusiv în afara sediului companiei. Care sunt riscurile?
Imediat explic. Inițial vreau să atrag atenția că articolul 56 din Legea concurenței, ce ține de inspecții, nu are prevăzută declanșarea inspecțiilor pe baza unui mandat judecătoresc; acestea se desfășoară fără control judecătoresc prealabil.
Consider oportun ca, anume acum, acesta să fie revizuit în corelare cu art. 57 propus în proiect, care extinde aria inspecțiilor neanunțate, prin introducerea unor norme procedurale moderne privind declanșarea inspecțiilor, exclusiv pe baza unui mandat judecătoresc. Instanța trebuie să se pronunțe asupra cererii în termen de cel mult 48 de ore de la înregistrare.
În prezent, deși agentul economic poate contesta inspecția, procedural aceasta este posibilă doar la finalul investigației, odată cu contestarea deciziei CC. Aceasta limitează dreptul la apărare și permite ca întreprinderile să fie supuse ani întregi unei proceduri investigative fără posibilitatea unui control judecătoresc efectiv și imediat. Situația este disproporționată și poate crea premise de abuz.
Noutatea propusă la art. 57 permite efectuarea inspecțiilor în birouri secundare, domicilii, vehicule sau dispozitive electronice, de data aceasta cu autorizarea instanței în termen de 48 de ore și fără citarea părților. Încheierea instanței de autorizare a inspecției poate fi atacată cu recurs, în termen de 3 zile lucrătoare din momentul comunicării acesteia. Chiar dacă există un control judiciar preliminar, extinderea intruzivă a inspecțiilor ridică riscuri semnificative: colectarea de date din spații private, posibile abuzuri, proceduri diferențiate în inspectii .
Aș atrage atenția că proiectul a introdus condiționarea suspendării executării deciziilor de plata contra unei garanții de 35% din amendă.
Este o barieră semnificativă, în special pentru acele inspectii unde se dă dreptul contestației ulterior investigației, care de obicei poate dura ani, fiind un stres cu implicare de costuri considerabile pentru întreprinderi.
Presiunea financiară a unei garanții de 35% din amendă poate duce la posibile situații de insolvență și faliment și la descurajarea contestării deciziilor.
Ce probleme ridică obligația continuă de comunicare a informațiilor noi în concentrările economice?
Formularea vagă și nelimitată în timp generează insecuritate juridică. Notificarea poate deveni neefectivă în mod repetat, ceea ce întârzie tranzacțiile și crește costurile de conformare și consultanță.
Cum afectează posibilitatea suspendării repetate a termenelor procedurale?
Această prevedere poate conduce la investigații multianuale, fără predictibilitate. În final, intervenția autorității poate deveni tardivă, iar mediul concurențial este afectat în mod artificial.
Introducerea camerei de date este prezentată ca o practică modernă. De ce o considerați problematică?
Limitarea accesului la informații doar pentru consilieri externi, fără criterii clare, reduce transparența și împiedică formularea unei apărări complete. Părțile devin dependente de aprecierea unilaterală a autorității de concurență asupra caracterului confidențial al informațiilor.
Proiectul limitează controlul judiciar la două niveluri. Care sunt riscurile?
Prin modificarea Codului administrativ, contestațiile împotriva deciziilor CC vor fi examinate direct de Curtea de Apel Chișinău, cu recurs la CSJ. Eliminarea primei instanțe reduce dreptul efectiv la apărare și poate afecta calitatea analizei judiciare.
Totodată consider că determinarea pieței relevante este esențială, întrucât stabilirea concurenților și evaluarea comportamentului pe piață derivă direct din această analiză. Fără definirea pieței relevante, nu poate fi stabilit corect nici cercul concurenților, nici poziția pe piață, nici efectele comportamentului economic.
Armonizarea cu acquis-ul Uniunii Europene este necesară; cu toate acestea, în opinia mea, proiectul conține mai multe riscuri de suprareglementare și dezechilibru procedural, care pot avea impact asupra mediului de afaceri. Politica de concurență trebuie orientată prioritar către bunăstarea consumatorilor, eficiența economică și asigurarea unui mediu concurențial sănătos, iar nu către aplicarea de amenzi ca scop în sine.
În prezent, consultările publice au fost extinse, iar speranța mea este ca mediul de afaceri să se implice activ în vederea definitivării unui proiect de lege cât mai echilibrat și adecvat pentru Republica Moldova. Proiectul conține, de asemenea, mai multe aspecte pozitive, iar un lucru este cert: avocații specializați vor avea un rol important în viitorul apropiat pe acest segment specific, dar deosebit de relevant.
Importanța concurenței pentru dezvoltarea economică și pentru asigurarea funcționării corecte a piețelor reprezintă una dintre prioritățile Republicii Moldova, ceea ce presupune, în mod necesar, și consolidarea capacității administrative a Consiliului Concurenței.