AML Prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului în Republica Moldova

În Republica Moldova, prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului este reglementată printr-un cadru legislativ modern, aliniat standardelor europene și internaționale. Toate instituțiile financiare, companiile și anumite profesii liberale au obligații clare de transparență, control și raportare pentru a preveni utilizarea sistemului financiar în scopuri ilegale.

AML („Anti-Money Laundering”) se referă la regulile și măsurile care previn utilizarea banilor proveniți din activități ilegale.
Domeniul este important pentru clienți deoarece:

  • protejează integritatea tranzacțiilor financiar-bancare;
  • previne fraude, abuzuri și riscuri reputaționale;
  • creează un climat sigur pentru afaceri și investiții;
  • este obligatoriu pentru toți actorii din sistemul financiar și profesiile conexe.

Cadru legal pe scurt

Principalele norme aplicabile sunt:

  • Legea nr. 308/2017, cu modificările recente (inclusiv Legea 66/2023), care stabilește regulile generale AML/CFT;
  • Legea nr. 75/2020, aflată în vigoare cu anumite modificări, inclusiv abrogarea art. 24;
  • Regulamentele și ghidurile actuale emise de SPCSB, Banca Națională a Moldovei și CNPF.

Aceste acte transpun în legislația Moldovei standardele europene și recomandările FATF.

SPCSB – Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor

Este autoritatea națională care colectează și analizează informațiile despre tranzacțiile suspecte și coordonează întregul sistem AML.

BNM și CNPF

Supraveghează conformitatea în sectorul bancar și financiar nebancar.

Sunt organizațiile care au obligații AML, printre care:

  • bănci și organizații de creditare nebancară;
  • agenți imobiliari;
  • companii de asigurări, investiții, leasing;
  • contabili, auditori;
  • avocați și notari în anumite tranzacții;
  • comercianți de bunuri cu valoare mare.

Pentru a preveni fraudele, entitățile raportoare trebuie să verifice identitatea clienților și să cunoască:

  • cine este beneficiarul efectiv (persoana care controlează fondurile);
  • dacă clientul este persoană expusă politic (PEP);
  • scopul relației de afaceri și proveniența fondurilor;
  • dacă tranzacțiile sunt conforme cu profilul clientului.

Aceste măsuri sunt standard internaționale și nu afectează în niciun mod drepturile legitime ale clienților.

Entitățile sunt obligate să raporteze către SPCSB:

  • tranzacțiile suspecte – indiferent de sumă;
  • tranzacțiile în numerar peste 200.000 MDL;
  • transferuri peste anumite praguri stabilite prin metodologie.

Raportarea este confidențială, iar legea interzice informarea clientului despre o astfel de comunicare („tipping-off”).

Legea prevede sancțiuni semnificative pentru entități și persoanele responsabile, inclusiv:

  • amenzi mari;
  • suspendarea licenței;
  • interdicția temporară de a ocupa funcții de conducere.

Scopul acestor sancțiuni este prevenirea riscurilor sistemice, nu afectarea clienților de bună-credință.

Regulile AML nu sunt o formalitate, ci un mecanism care protejează:

  • siguranța tranzacțiilor;
  • stabilitatea sistemului financiar;
  • interesele consumatorilor și ale companiilor.

La Balaban & Partners, asistăm clienții în înțelegerea și aplicarea corectă a obligațiilor AML, oferind suport complet în conformitate cu legislația actuală.