AML Prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului în Republica Moldova

A. Legislația națională aplicabilă,

– Legea nr. 308 din 22.12.2017 cu privire la prevenirea și combatrea spălării banilor și finanțării terorismului (Legea AML); prin care s-au transpus în legislația națională unele prevederi ale Directivei UE 2015/849 (cunoscută și ca „A patra Directivă privind combaterea spălării banilor” – „AML”) și Recomandările Grupului de Acțiune Financiară Internațională pentru combaterea spălării banilor (FATF).

– Legea nr.75 din 21.05.2020, Publicat:12-06-2020 în Monitorul Oficial Nr. 142-146 art. 260, privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor („Legea 75/2020”).

Această lege stabilește un mecanism pentru implementarea prevederilor art. 35 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 308 din 22.12.2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, conține lista sancțiunilor pecuniare și nepecuniare aplicabile, individualizarea acestora, reglementează verificarea conformității entităților raportoare, delimitează organele cu funcție de supraveghere de cele cu funcție de supraveghere competente să aplice sancțiuni pentru încălcările legislației cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor.

SPCSB – Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (Unitatea de Informaţii Financiară) reprezintă centrul naţional de colectare, analiză şi diseminare a datelor financiare şi totodată reprezintă o importantă interfaţă între sectorul financiar, profesii libere de specialitate pe de o parte şi sistemul organelor de drept pe de altă parte. SPCSB este autoritatea națională de monitorizare, coordonare a politicilor naționale AML, colectarea și procesarea rapoartelor privind tranzacțiile suspecte și intervenția imediată pentru a preveni spălarea banilor și finanțarea terorismului.

Misiunea Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor este una extrem de importantă în procesul de reducere a vulnerabilităţii sectoarelor financiar-bancar şi nebancar faţă de riscul spălării banilor şi finanţării terorismului, dar și implementarea standardelor și recomandărilor FATF și MONEYVAL (Comitetului de experți pentru evaluarea măsurilor de combatere a spălării banilor și finanțarea terorismului, care este membru asociat al FATF), în construirea unui sistem viabil de prevenire și combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului.

Pentru a respecta noile reguli, fiecare entitate raportoare trebuie să elaboreze și să aplice reglementările interne. Mai mult, pentru a pune în aplicare prevederile legislației, SPCSB din Moldova, a fost adoptat la 11 decembrie 2020, Regulamentul privind procedurile de control ale entităților raportoare, individualizarea și impunerea sancțiunilor pentru încălcarea legilor AML / TF (Ordinul SPCSB nr. 50/2020).

Entitățile raportoare au o serie de obligații, în special:

aprobarea programelor proprii pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, inclusiv implementarea unui program continuu de instruire a angajaților și, după caz, desemnarea unei persoane învestite cu atribuții în domeniul AML;
implementarea măsurilor de precauție în relațiile cu clienții („know your client”): identificarea și verificarea identității clienților, a beneficiarilor lor efectivi și, după caz, a persoanelor expuse politic, înțelegerea scopului și naturii dorite a relației de afaceri, monitorizarea continuă a relației de afaceri;
raportarea activităților sau a tranzacțiilor care cad sub incidența legii (de exemplu, tranzacții suspecte de spălare a banilor).

B. Organele de supraveghere competente să aplice sancțiuni:

– Banca Națională a Moldovei pentru bănci, unități de schimb valutar și societăți de plată, societăți emitente de monedă electronică și furnizori de servicii poștale;

– Comisia Națională a Pieței Financiare pentru societăți de registru, societăți de investiții, Depozitarul central unic, operatori de piață, operatori de sistem, asigurători (reasiguratori), intermediari în asigurări și/sau în reasigurări-persoane juridice, Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule, fonduri nestatale de pensii, organizații de creditare nebancară, asociații de economii și împrumut, asociații centrale ale asociațiilor de economii și împrumut;

– Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (SPCSB), pentru organizatorii jocurilor de noroc, agenți imobiliari, persoane fizice și juridice care practică activități cu metale prețioase și pietre prețioase, avocați, notari și alți liber-profesioniști, în anumite condiții, locatori-persoane juridice care practică activitate de întreprinzător, furnizori de servicii poștale, entități de audit, persoane juridice și întreprinderi individuale care prestează servicii de contabilitate.

C. Organe de supraveghere care nu aplică sancțiuni

Au obligația de a informa Serviciul asupra faptelor depistate în cadrul controalelor, care ar putea avea legătură cu încălcarea prevederilor legislației cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului:

Uniunea Avocaților;
Camera Notarială;
Camera de Stat pentru Supravegherea Marcării;
Ministerul Finanțelor.

D. Entități raportoare:

Băncile;
Organizațiile de creditare nebancare;
Unitățile de schimb valutar;
Agenții imobiliari;
Societățile de registru societățile de investiții, Depozitarul central unic, operatorii de piață, operatorii de sistem, asigurătorii (reasiguratorii), intermediarii în asigurări și/sau în reasigurări persoane juridice, Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule, fondurile nestatale de pensii, organizațiile de micro finanțare, asociațiile de economii și împrumut, asociațiile centrale ale asociațiilor de economii și împrumut;;
Entitățile de audit;
Avocații, notarii și alți liber-profesioniști, în perioada participării, în numele clientului, la orice tranzacție financiară și imobiliară sau în perioada acordării asistenței pentru planificarea ori efectuarea tranzacțiilor pentru client ce țin, în ambele cazuri, de vânzarea-cumpărarea imobilelor, donația bunurilor, gestionarea mijloacelor financiare, valorilor mobiliare și altor bunuri ale clientului, deschiderea și gestionarea conturilor bancare, crearea și gestionarea persoanelor juridice, gestionarea bunurilor aflate în administrare fiduciară, precum și de procurarea și vânzarea acestora;
locatorii persoane juridice care practică activitate de întreprinzător și transmit, în condițiile contractului de leasing, locatarilor, la solicitarea acestora, pentru o anumită perioadă, dreptul de posesiune și/sau de folosință asupra unui bun ai cărui proprietari sânt, cu sau fără transmiterea dreptului de proprietate asupra bunului la expirarea contractului;
societățile de plată, societățile emitente de monedă electronică și furnizorii de servicii poștale; entitățile de audit, persoanele juridice și întreprinderile individuale care prestează servicii de contabilitate;
alte persoane fizice și juridice care comercializează bunuri în sumă de cel puțin 200000 de lei, sau echivalentul acesteia numai în cazul în care plățile sînt efectuate în numerar, indiferent dacă tranzacția este efectuată printr-o operațiune sau prin mai multe operațiuni care par a avea legătură între ele.

E. Obligațiile entităților raportoare în relația cu clientul („know your client”)

Entitățile raportoare urmează să aplice proceduri extinse de cunoaștere a clienților. La inițierea relației de afaceri, entitatea raportoare urmează să identifice clientul / proprietarul beneficiarului și să monitorizeze tranzacțiile efectuate. Informațiile despre identitatea clientului și a proprietarului beneficiarului se actualizează.

Identificarea unei persoane se face pe baza datei și locului nașterii (act de identitate, pașaport etc.) și a altor date de fapt legate de viața de familie, domiciliul, reședința, locul de muncă, contactele cu diferiți oameni de afaceri, inclusiv aspectul fizic.

Identificarea persoanelor juridice implică mai multe aspecte, cum ar fi data înființării și data înregistrării, asociații / acționarii / directorii, reprezentanții, activitățile de bază și secundare.

În cazurile în care clientul este reprezentat pe baza unei procuri, entitatea raportoare va lua măsurile corespunzătoare pentru a verifica identitatea și natura beneficiarului efectiv pentru care va fi deschis contul bancar sau va fi efectuată tranzacția.

Dacă identificarea clientului, entitatea va refuza să înceapă relația de afaceri cu clientul, nu va mai efectua tranzacțiile comandate de client și va înceta imediat orice relație cu clientul și va raporta suspiciunea către autoritățile din Republica Moldova.

Entitățile raportoare ar trebui să aplice măsuri suplimentare în cazuri specifice, care includ operațiuni non-față în față, tranzacții ale persoanelor expuse politic, transferuri interbancare transfrontaliere sau transferuri electronice atunci când părțile nu pot fi identificate pe deplin.

F. Obligații de raportare

Păstrarea înregistrărilor

Legislația prevede că entitățile raportoare ar trebui să păstreze, pe hârtie, toate datele referitoare la activitățile și tranzacțiile naționale și internaționale ale clientului, timp de cel puțin 5 ani de la încheierea contractului de afaceri (sau după încetarea tranzacției ocazionale) și până la 5 ani – pe suport electronic.

La cererea SPCSB, termenul poate fi prelungit. Datele păstrate trebuie să fie suficiente pentru a restabili fiecare activitate sau tranzacție. Entitățile raportoare păstrează toate datele despre clienți și beneficiarii finali, inclusiv: copii ale documentelor de identificare, informațiile privind conturile și documentația primară, corespondența comercială, rezultatele diligenței privind identificarea tranzacțiilor complexe și neobișnuite.

Datele privind activitățile, sau tranzacțiile suspecte sunt indicate într-un formular special, care este trimis către SPCSB, în termen de 24 de ore de la primire.

Entitățile raportoare vor raporta SPCSB despre activele, activitățile și tranzacțiile suspecte de spălare a banilor, despre infracțiunile asociate acestora sau finanțarea terorismului, indiferent de faza infracțiunii (pregătire, tentativă, în curs sau finalizată).

Tranzacțiile care depășesc 200.000 lei moldovenești (aproximativ 10.000 euro), efectuate în numerar, în una sau mai multe operațiuni, trebuie raportate către SPCSB din Moldova în termen de 10 zile calendaristice. De asemenea, tranzacțiile care depășesc 500.000 lei moldovenești (aproximativ 25.000 euro), prin transfer, într-una sau mai multe operațiuni vor fi raportate către SPCSB până în a cincisprezecea zi a lunii următoare.

Orice tranzacție care este considerată o tranzacție suspectă, indiferent de valoarea tranzacției, trebuie raportată în termen de 24 de ore.

Entitatea raportoare, inclusiv angajații acestia și alte persoane responsabile sunt obligate să nu divulge informația clienților sau ternților despre întocmirea raportului și transmiterea acestuia autorității competente până la expirarea condițiilor legale de păstrare a înregistrărilor.

G. Subiecții ce pot fi supuși sancțiunii:

entitatea raportoare;
persoana cu funcție de conducere de rang superior;
angajatul entității raportoare declarat responsabil de încălcare.

H. Faptele ce constituie încălcări ;

neaplicarea măsurilor de precauție și a măsurilor aplicabile în relațiile bancare transfrontaliere;
încălcarea interdicției de a deschide conturi anonime;
nerespectarea cerințelor privind informațiile care însoțesc transferurile de fonduri;
neidentificarea persoanei expuse politic, a membrilor familiei acesteia și a persoanelor asociate persoanei expuse politic, precum și neaplicarea procedurilor în funcție de riscul generat de persoanele expuse politic, membrii familiilor acestora și persoanele asociate persoanelor expuse politic;
stabilirea sau continuarea unor relații de afaceri cu persoana expusă politic, membrii familiei acesteia și persoanele asociate persoanei expuse politic, fără obținerea aprobării conducerii superioare a entității;
neidentificarea sursei bunurilor;
nedesemnarea persoanelor învestite cu atribuții de executare a legislației cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului;

lipsa evidenței informațiilor și a documentelor;
lipsa evidenței tuturor tranzacțiilor;
neinformarea Serviciului, în termenele stabilite, asupra activităților sau tranzacțiilor suspecte;
neinformarea Serviciului, în termenele stabilite, asupra activităților sau tranzacțiilor realizate în numerar;
neinformarea Serviciului, în termenele stabilite, asupra activităților sau tranzacțiilor realizate prin virament;
nerespectarea cerințelor privind completarea formularului special;
nerespectarea cerințelor privind completarea fișei de conformitate în termenul stabilit;
încălcarea obligațiilor de confidențialitate prin informarea clienților care efectuează tranzacții sau activități ce cad sub incidența Legii 308/2017 asupra transmiterii informațiilor referitoare la analizele și investigațiile financiare efectuate de Serviciu;
neprezentarea informațiilor de către entitățile raportoare, la solicitarea organelor cu funcții de supraveghere;
neprezentarea nemotivată a informațiilor solicitate de organele de supraveghere;
neaprobarea politicilor, a controalelor interne și a procedurilor în materie de precauție privind clienții, în domeniul păstrării evidenței, al controlului intern etc.;
executarea activității sau a tranzacției contrar deciziei Serviciului;
neîntreprinderea acțiunilor privind identificarea și evaluarea riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului în domeniul propriu de activitate;
neexecutarea obligației de a aplica imediat măsuri restrictive;
neinformarea Serviciului asupra aplicării măsurilor restrictive;
neexecutarea deciziilor/prescripțiilor organelor cu funcții de supraveghere a entităților raportoare;
încălcarea obligației de comunicare de către funcționarul Serviciului Vamal a tuturor informaţiilor privind valorile valutare declarate de către persoanele fizice şi juridice şi a informaţiilor referitoare la cazurile identificate de introducere şi/sau scoatere ilegală în/din ţară a valorilor valutare.

J. Sancțiuni

Pentru încălcarea prevederilor legislației cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului:

declarație publică în mass-media, cu identificarea persoanei fizice sau juridice și natura încălcării;
prescripție, prin care se dispune încetarea comportamentului ilicit și abținerea de la repetare;
suspendarea activității, suspendarea sau retragerea autorizației, a licenței de activitate pe un termen de la trei luni pînă la un an;
interdicție temporară de a exercita funcții de conducere în entitățile raportoare de către orice persoană cu funcție de conducere de rang superior, persoană cu funcție de răspundere sau de către orice altă persoană fizică, declarate responsabile de încălcare, pe un termen de la trei luni la un an;
amendă de până la echivalentul în lei al sumei de 5 milioane de euro.

Termenul de tragere la răspundere în conformitate cu Legea 75/2020 este de cinci ani de la momentul comiterii încălcării.

K. Circumstanțele atenuante – duc la micșorarea sancțiunilor:

colaborarea efectivă cu autoritățile în cadrul controalelor;

recunoașterea în mod expres a faptei săvârșite până la emiterea deciziei;

încetarea încălcării și implementarea unor acțiuni de remediere din propria voință a subiecților supuși sancțiunii.

L. Circumstanțe agravante– duc la majorarea sancțiunilor:

încălcările anterioare ale legislației AML;

neîncetarea încălcării și neimplementarea măsurilor de remediere din propria voință a entității raportoare;

caracterul semnificativ al prejudiciului cauzat.

Recomandări:

Entitățile raportoare urmează să adopte politici interne și metode adecvate de lucru cu clienții, stocarea datelor, controlul intern, evaluarea și gestionarea riscurilor, gestionarea conformității și comunicarea pentru a împiedica activitățile și tranzacțiile legate de spălarea banilor sau finanțarea terorismului.

Entitățile raportoare urmează să desemneze persoanele responsabile cu aplicarea dispozițiilor legale, ale căror nume și responsabilități vor fi raportate SPCSB.

Entitățile raportoare își aprobă propriile programe de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului.

Programul intern include:

politici, metode, proceduri, reguli stricte și acțiuni de control intern, direcționate către prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului;
măsuri legate de relația cu clientul;
identificarea tranzacțiilor complexe și neobișnuite;
raportare, proceduri de evaluare și gestionarea riscurilor;
măsuri pentru promovarea normelor etice și profesionale în sectorul supravegheat și pentru a preveni utilizarea entității raportoare, intenționat sau nu, de către grupurile infracționale organizate sau asociații acestora;
un program de formare continuă a angajaților și selecție de personal; și
audit pentru a asigura controlul sistemului intern.

Cu toate acestea, rămân lacunare unele aspecte tehnice în ceea ce privește persoanele expuse politic, aplicarea măsurilor îmbunătățite de due diligence („know your client”), măsuri preventive și alte măsuri pentru întreprinderile și profesiile nefinanciare desemnate și informațiile proprietarului sau beneficiarului efectiv.

Surse:

Nota informativă la proiectul de Lege privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor: http://www.justice.gov.md/public/files/dir_elab_acte_norm/Nota_informativa_Sanctiuni.pdf
Directiva (UE) 2015/849: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32015L0849&from=EN
Raport anual de activitate al Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor pentru anul 2019: http://spcsb.cna.md/ro/reports
MONEYVAL Mutual Evaluation Report, Moldova, 2019: https://rm.coe.int/moneyval-2019-6-5th-round-mer-repmoldova/168097a396